vineri , 13

" Nu-i aşa maică... omul fără noroc e ca tămâia fără foc, dar dragostea nu ţine de foame. Ai crescut zdravăn de când nu te-am mai vazut, fii înţelept! Ai grijă-n lumea asta blestămată , oamenii s-or schimbat pe aici, iară când săracia intră pe uşă, dragostea iese pe geam"


mă întreb zilnic neputincios
pe sub câte scări am trecut până să ajung la tine
sunt frânt insetat şi jur că mi-e sete
de măcar o stea căzătoare
cadou de la tine - obosit să culeg cioburile oglinzii sparte

îmi ard obrajii - mă vorbeşti
mă scarpin în palmă absent
dreapta stânga dreapta dreapta
şi dau şi dau dau dau
iubire
când stânga-i amorţită

mi-e dor să dorm la tine-n poală
să-mi şopteşti blesteme dulci până adorm
să-ţi răspund în descântece incantaţii
în cafea şi în stele
în ghioc
catomptromatie nebună !
viitor far' de trecut când prezentul e aşa incert...

luminează-mi viaţa, lumina mea, descânt-o
pisica mea
neagră - e urma-ţi paralelă cu ura mea

te-aş iubi o joie întreagă ţi-aş scutura stele
până la tine , la miezul nopţii
până la tine - vineri
dulcea mea vineri
eşti atât de 13...

.