ploaie de vară

cădem în gol iubito
ne zdrobim feţele de caldarâmul încins
evaporaţi
din dumnezeu ştie ce izvor de iubire
din dumnezeu ştie
ce

steril loc e inima ta
 neprimitor
sec crăpat de-atâta insistenţă
soarele nu mă mai ascultă
şi ploaia e singura
care mai poate înmuia timpul
şi-mi poate scălda răbdările
spânzurate

cădem în gol iubito
prea fluizi pentru viaţa asta
să mai stagnăm asupra vreunei amintiri
ne scurgem prin mâinile celui ce ştie
ce

inima ta- sec  loc
cădem în gol iubito
sunt propria-mi
ploaie de vară


.